Situl ROSCI0084 Ferice – Plai (denumit în continuare ROSCI0084)

Are 1.997 ha şi este situat în Regiunea de Nord Vest a României, fiind localizat în proporţie de 100% pe teritoriul judeţului Bihor, Comuna Bunteşti, Sat Ferice, sat situat în Dealurile Beiuşului, la aproximativ 80 km Sud – Est de municipiul Oradea şi la 20 km de Beiuş. Situl Natura 2000 „Ferice – Plai” este o arie protejată declarată cu scopul protejării peisajului şi a diversităţii ecologice şi culturale.
Cordonatele geografice ale sitului sunt:
– Suprafaţa 1997 ha
– Altitudinea medie este de 731m, maximă 1206m şi minimă 389m.
Situl este situat în Munţii Bihor, ce aparţin lanţului Munţilor Apuseni, iar teritoriul lui se suprapune cu teritoriul a două arii naturale protejate:
– Ferice Plai şi Hoanca – categoria III IUCN, monument al naturii;
– Vârful Cârligaţi – rezervaţie botanică cu flori endemice dacice cu oişe (Anemone narcissiflora).

Situl a fost confirmat ca SCI în luna decembrie 2008, pentru habitatul păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (cod 9130) bine reprezentat, pentru speciile de mamifere Rinolophus ferrumequinum (cod 1304), neizolat, cu arie de răspândire (C), bine conservat (B) şi pentru speciile de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Speciile importante de floră şi faună sunt reprezentate de un număr de 7 specii care constituie specii din lista roşie şi endemic, constituind rezervaţie botanică cu flori endemice, dacice, cu oişe – Anemone narcissiflora. (Anexa – Formularul standard ROSCI0084 ).

ROSCI0084 este un teritoriu care înglobează: categorii de terenuri de folosinţă privată, de stat, arii naturale protejate de interes comunitar. Situl prezintă importanţă în special datorită speciilor de floră, inclusiv cele menţionate la alte specii – care constituie specii din lista roşie şi endemice, şi specii de amfibieni şi reptile. Situl nu a beneficiat pe întreg de o formă de administrare, doar unele componente ale acestuia (rezervaţii naturale, rezervaţie botanică cu flori endemice dacice cu oişe – Anemone narcissiflora.)
După cum s-a precizat mai sus, situl este amplasat pe teritoriul Munţilor Bihor), în partea Nord-Vestică a acestora (aproape de limita lor cu Munţii Vlădeasa) (Anexa – Harta Sitului ROSCI0084). Aceştia se găsesc în partea central – vestică a Munţilor Apuseni şi se învecinează în partea de Nord-Vest cu Munţii Pădurea Craiului, în Nord şi Nord-Est cu Munţii Vlădeasa, la Est cu Munţii Muntele Mare, la Sud cu Muntele Găina, iar în Vest cu Munţii Codru-Moma şi Depresiunea Beiuş.
Din punct de vedere geologic, partea Nordică a Munţilor Bihor se compune din roci cristaline. În relieful Munţilor Bihor, apele au disecat creste regulate, puternice, cu versanţi abrupţi. În timpul erei terţiare, Masivul Bihor-Vlădeasa a fost retezat de eroziune, apele creând o întinsă platformă, care s-a păstrat, ca fragmente pe culmile cele mai înalte. Ca urmare, creasta principală a masivului şi câteva creste secundare prezintă întinse platouri, aproape orizontale sau slab vălurite, uşor de parcurs. Aşa este, de exemplu, Platoul Cârligaţi, ce se suprapune sitului, având ca vârf de maximă altitudine Vârful Cârligaţi (1694 m).
Clima Masivului Bihor – Vlădeasa este tipică de munte, rece şi umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Temperatura medie este de 2ºC. Nebulozitatea creşte o dată cu altitudinea si, în mod corespunzător, precipitaţiile care în general sunt abundente din cauza vântului dominant de vest, care vine încărcat cu vapori de apă şi care ating cantităţi de 1400 mm, specifice munţilor ce depăşesc 2000 m altitudine.
Pe traseele din Masivul Bihor – Vlădeasa, repartiţia izvoarelor în funcţie de substratul geologic şi de relief este neuniformă. În zonele necarstice, pe traseele de creastă, izvoarele sunt destul de rare (de ex. creasta Masivului Vlădeasa sau a Bihariei), de aceea aprovizionarea cu apă trebuie facută înainte de a se ajunge în zona înaltă. Există, totuşi, şi izvoare de altitudine, ca de exemplu Fântâna Rece de sub vârful Cârligaţi.
În lungul traseelor de pe vale, apa nu constituie o problemă, căci, în afara râurilor respective sunt numeroase izvoare şi ape afluente. Pe astfel de trasee nu s-au indicat posibilitaţile de aprovizionare cu apă.

Referitor la tipurile de habitate din situl Ferice Plai, conform Formularului standard N 2000 este menţionat codul 9130 pentru păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, cu o reprezentaţie bună şi o stare globală de conservare bună.

Caracteristicile generale ale sitului Ferice Plai sunt reprezentate de 2 clase de habitat şi anume clasa de habitat cu codul N09 pajişti uscate, stepe cu o pondere de 3% şi clasa de habitat N16 păduri caducifoliate, cu o pondere de 97%. Alte caracteristici ale sitului sunt cele care aparţin celor două arii protejate cu care se suprapune situl Feriec Plai, şi anume aria protejată Ferice Plai şi Hoanca, având fâneţe piemontane nealterate, cu sălaşuri tradiţionale în perioada cositului şi Vârful Cârligaţi, rezervaţie botanică cu flori endemic, dacice şi oişe – Anemone narcissiflora.
Situl Ferice Plai a fost declarat ca o zonă protejată ce conservă habitate favorabile pentru specii de mamifere, amfibieni şi reptile, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Facebooktwittergoogle_plusmail rss