Situl ROSCI0200 Platoul Vaşcău

Este localizat în Munţii Codru-Moma, la altitudini cuprinse între 331 m şi 892 m.
Substratul litologic solubil, alcătuit din calcare şi dolomite, reprezintă factorul static, asupra căruia se acţionează, în vreme ce hidrografia (apa, sub diferitele ei forme de agregare şi organizare) se constituie în elementul dinamic, care acţionează. Calcarele din Platoul Vaşcăului aparţin triasicului mediu şi superior. Zona de est şi centrală a platoului se dezvoltă pe un calcar masiv, puternic cristalizat, cu intercalaţii de dolomite, aparţinând Pânzei de Vaşcău.
O categorie aparte de fenomene carstice din Platoul Vaşcăului sunt dolinele cu vatra plată, care adăpostesc frecvent acumulări de apă, care în zonă sunt denumite ,,tăuri’’ (figura 1). Ele rezultă prin colmatarea accentuată cu materiale reziduale provenite din eroziunea versanţilor. În funcţie de grosimea depozitelor şi de compoziţia lor (mineralele argiloase constituindu-se într-un strat impermeabil tipic), bălţile astfel formate vor avea o durată mai scurtă sau mai lungă.
Peşterile de pasaj interfluvial sunt bine reprezentate în Paltoul Vaşcăului, cel mai concludent exemplu fiind Peştera Câmpenească.
Avenele de prăbuşire sunt localizate în planul vertical al sistemelor endocarstice majore de drenaj, cum este Avenul Boiu din Platoul Vaşcău.

Culoarul depresionar al Văii Ţarinii (Platoul Vaşcău) s-a dezvoltat în partea central-estică a platoului menţionat, de-a lungul văii cu acelaşi nume. Are o orientare sud-est/nord-vest, urmând cu fidelitate orientarea liniilor de falie din zonă. Între cotul brusc al Văii Ţarinii, care-i schimbă radical direcţia, de la vest-est spre sud-nord, şi Ponorul Peşterii Câmpenească, culoarul are o lungime de circa 10 km şi o lăţime cuprinsă între 400-1000 m. Altitudinea vetrei depresionare coboară abia sesizabil spre nord, spre treapta de la Câmp, unde prezintă cota cea mai coborâtă (415 m).
Valea Ţarinii, cu izvoarele pe necarstificabil intră în perimetrul calcaros printr-un curs suprateran şi nu prin izvoare sau izbucuri. Ponorul Peşterii Câmpenească poate drena întregul debit, chiar şi la valori crescute, deci inundaţiile specifice ploilor nu apar.

La limitele Platoului Vaşcău există izbucul de la Călugări, vestit pe vremuri pentru dubla sa intermitenţă. Probabil din cauza adâncirii căilor de drenaj subteran mecanismul dublei intermitenţe s-a dereglat, şi astăzi asistăm la o simplă intermitenţă, cu o curgere a apei de circa 3-5 minute, separate de intervale fără scurgeri de 15-40 minute, în funcţie de precipitaţii. Izbucul este străjuit de o pitorească mănăstire, loc de pelerinaj pentru credincioşii din zonă.
Tipuri de habitate prezente în sit:
8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
– 1324 Myotis myotis
– 1304 Rhinolophus hipposideros
– 1310 Miniopterus schreibersi
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
– 1166 Titurus cristatus
– 1193 Bombina variegata
– 4008 Triturus vulgaris ampelensis
Alte specii importante de floră şi faună:
– Rana ridibunda
– Felis silvestris
Situl se evidenţiază prin suprafaţa ocupată de habitatatele prioritare 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, care ocupă 30% şi prin structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin:
– diversitatea mare de vârste şi dimensiuni,
– alternanţa între pădure închegată şi rarişte,
– prezenţa regenerării naturale a fagului (există tendinţa de extindere a speciei în zonele învecinate – păşuni),
– diversitatea şi starea bună de conservare a păturii erbacee.
Pentru porţiunea inclusă în fond forestier şi amenajamente silvice, arboretelor din sit li s-a atribuit funcţia de producţie şi protecţie, acestea fiind sistematic parcurse cu lucrări de exploatare a masei lemnoase.

Facebooktwittergoogle_plusmail rss